1
El rilojo da piassa sona l'ura -
"Oûna, duj, tri, quattro, sinque, seije,
sjete (1)
Uotto, gnove, gise, ondiso, dudiso !!
Miezanuotto ! ... e lù a remengo a turdiso
Par le ustarie a imbriagasse !
2
E mijo a spattàlo quà chinta mittin
! -
Ah ! Fiemja grama, che suorto che t'jè
bù,
A maridàte cun quil ruvo malvignù,
Ingermà d'un damognio e cor de can !
3
Si nu fusso pel piccio me bambin,
Ti vadaravi quil che mi savisso fà,
Cun tijo nu staravi gnianca un fià,
Che majo de vivi cussijo, me zaravi negà.
4
In primo, doûto biel, amurus e zintilin,
Sempro cun mijo a fame le carisse:
Adiesso, os'cie, gajandre cu le sò padisse
Par uogni pettacùl ch'el vol cattà.
5
A casa el vigniaruò sgionfo da bivi,
E bivi el vurrò ancura, e de magnià:
E in casa altro nu zì de mastegà
Che lento lissa e tamisona de tri deî.
6
E la côosa chi xi de ste tristisse,
Si nuò lù, ch'invisso da xi a fora
a lavurà
El laga a vidurno i loghi sine arà,
Vendo da fogo ai boj el al manculin ?
7
Le zurnade intreghe, zuorno e nuotto,
Zunghendo a triunfiti 'l pierdo a l'ustaria,
E doûto quil ch'el pol avì, el ghietta
via,
Laghendo la famija nel bandôn.
8
Sansa ch'i seppio al Monto 'l m'uò impagnà
'l curdon:
L'uò dei duviri purassè incuntrà,
Che mijo nu siè cumo 'l faruò a
pagà
Sansa che le forre i nu ghe puorto via...
9
E sì, tanti an de xi zuvani bravi,
Che pudiva manco de lù, cu i s'uò
spusà.
Ma che cun strussie, bon cuntignio e lavurà,
I figurija da sciuri e vivo ben,
10
Luri le sò mujere, che fa la biella voja,
Massimamentro vistide in trinca in deî
de fiesta,
Che le par tante gallinitte cu la gresta
Cù le xi a lai del gallo cantendo cucodè.
11
Biegna che qualco diavo cun art'ambolica
De quil ch'el gira, el gh'uò cambià
natura:
Ovvir un Grigo nel faghe la fatura,
L'ebbja de catramunacia ben ben spalmà
!
12
De viro cor, mi, i nu jè piun ningun:
Puovera me mare xi zida in paradis:
El restanto de me parentà, cuossa me dis
?
Che cussijo i jè vulisto, chi magno de
quisto.
13
Ma chi se la varavo imaginista,
Che strambo el ghettaruò in stà
manèra
Paragunendone cum'i fuss'una calèra,
Stu bêilfo ingiabetà s'cianta famije
!?
14
Ulla xi zi quil tempo ch'i vignivo nunada
La biella bionda, stilla de Muntalban.
Che lurchì cantivo i me s'ciuchiva le
man,
Par la me bona bus de canterina ?
15
Ah ! si visso scultà quil vieccio sciur,
Sàntulo de me mare, che viva simpatija
Par mijo, e che sempro me disiva: "Fija,
Quil tò murus daghe 'l dugan, o ti t'inpentirè".
16
El viva nas e longo quil viccitto:
El xi muorto....majo par lù ch'almanco
Nu l'avrò cunduolmasse, e gnianco
El me vedaruò piurà de la desgrassia
mieja.
17
El matirmogno, i dis, xi un tierno
Che ciappà s'uò al luotto, e chi
lo ciappa
Cun un marì de valgia, pappulija la pappa
Dulsa cul uojo, e vivo de petaccio.
18
Cul cul in bumbasina, de sira e de mattina !
Mijo i jè intivisto malamentro, e refufada
Son de le me vieccie amighe de cuntrada,
Scognia scansijo zi in cal par nu russime.
19
Me par uoldi scriculà la puorta...el xi
quà...
"Uos'cia ! parchì a duormi nu ti son zida
ancura ?"
"El piccio piuriva, e latto i ghe dà chint'ura,
E par indurmensalo la duòrmia i ghe cantà".
20
"Bon, bon, vame traj de bivi, ch'jè sì".
"Ti jè cibigà bastanto, mina duormi,
frà".
"I te dêigo, uos'cia! vame traj, sine rafiadà,
Parchì si nuò stà sira brutto
se faruò, etto uldù?
21
E seppi, chi son de malavoja e malmuntà".
"E zà, ti variè pierso al zûogo
e purassè".
"A tijo, i nu jè de rendi conto...Nu ti
siè
Ch'el paron son mijo, e ningun à de chi
fà.
22
E ara de nu guastame, che sipe de careghe
An de xi ancura par insignate la crijanza,
E l'umur fatte calà de la to arganza!
E che nu nasso cumo l'altra sira,
23
Che t'jè ciappà le suorbe bone,
parchì
Intrigate ti jè vulisto, ulla che nun
và,
Che ti t'intrighij - un casso gnianca un fia!
-
Ma in cal vuoldo cantà, saruò i
cumpagni".
24
Pijro biel Pijro, vignì a senà cun
nuj:
Ve daremo de magnà, burditto e baccalà
-
Burditto de scarpene e buccaincao
Che ch'in de ciuccia un può, i dii se
liccarao".
25
"Presento pardico! i viegno a destiro."
"Nuo frà, nu va igliuri, ulla utto zi;
Che xi tardo e nu se sà quil che pol intravignì."
"Tijo fa cuccio, che nu ti cumandi un'os'cia!"
26
"Ben, va vanti cussijo, che ti farè del
ben:
Nu ti siè che chi va de nuotto, a turdision
Sussideghe ghe pol, a mori sine cunfision.
Stà a reguvero frà miejo, lamanco
par to fiejo."
27
L'uò vulisto zi...Adiesso chi farè
grama mischina?
Ah ! Signur, Signur, màtide vuj la santa
man
Sciucchì el se ravedijo, e turno bon cristian.
Ma mijo chi jè de fà cumo i m'jè
de cuntignì ?
28
A me se scalda el cao...me par evì la freva
De matta deventà i jè 'na gran
pagura:
E purassè strambissi dì, tima ancura,
Sansa che mi seppio quil che mi dirè.
29
Ma ai matti el favellà, chi ghe pol tignì?
Signur banaditto - ve prigo pardunime
De quil che de la bucca fora pol vignime,
Che mijo del siguro despoj m'inpintirè.
30
E dôuto par tijo, vêissere, fiejo
miejo...
Par vite tijo, chi me son maridista,
Parchì sine 'l maridasso, lezo quista,
Fioj nu se pol vine, sansa fà paccà.
31
Ti vidi - puovero el me piccio nani,
Quanti duluri che suoffro par vui la mare,
Sansa cuntà quil grando, lurchì
el pare
Xi cumo el tuojo, un bêilfo indamugnià!
32
Ah! si visso pussiù avite bù, sine
marì...
Marì, dêigo, de quilla stripa che
xi 'l miejo -
Cumo i saravi biàta! Sulegno par tiejo
Vuravi lavurà, sfadigà, par arlevate.
33
In frabica tabacchi turnada mi saravi -
Ulla giro majestra - e chinta la sgubivo,
A scola de le monaghe tijo te lughivo,
Fora de piriguli, e a fate bon cristian. -
34
Cussijo nu pol zì...Ma si nu falisso la
mormòria,
Quil vieccio sciur ch'in sampatija me viva -
Visitendo me mare, el gh'inpridichija
D'un prieto, grando prufessur, nunà Pansalani,
(2)
35
O la sù zù - vignisto de Pavia par
visità
Quisto pajs, ulla da dôuti ben rissevisto,
Ben trattà - e cul xi zi via cumplimentisto
In mudo che ciamasse ben cuntento 'l se duviva.
36
Ma invisso cussijo nu la xi stada -
Che del nuostro pajs, l'uò scrivà
brutto,
Ma brutto purassè, sparlendo de dôuto
E de dôuti - fendo vidi che semo salvasi,
37
E piezo ancura - Ma un nuostro sciur Duttur
(3)
Gh'uò rispundisto par le rime, fendo stampà
De trinco una difisa in favur de la zittà
Malsipada, de stù sinziato Prufessur.
38
E inchina de Zittanuva el Viscuvo (4)
De quil tempo, tignisse n'uò pussiù
De scrivi a fà stampà, cum'el saviva
lù,
Una littra incontra al prieto littirato.
39
E fr'altro mettandughe sutto el nas,
Ciulendulo pel cul de quil ch'el scriviva,
D'avì truvà - cum'anca 'l pritindiva
-
De ingravadà le gatte cul schissito.
40
Maredeboj!...Pabogavira!...cul schissito,
Empiele!...Magari se pudisso!...
Si a mijo quisto fusso stà cunsisso,
Cripa marì...avì me bastarao un
fijo. -
41
Donca schissito nu val...Ma sti omi
Sinziati, nu puderao studià e truvà,
de fà nassi fioj sansa el maridà:
Cumo, par isempio nasso se fa le sucche ?
42
O cumo cuntiva 'l vieccio, d'un sciur Irejo, (5)
Chi sine gubiasse l'uò bù Orione;
d'una piel
De manzo, e d'un altra ruoba, ch'i nu siè
biel
Di, ne ben spiagame, assiando un'igniuranta.
-
43
E majo ancura, a mù de i cavalgeri.
Quj de la sida, che quistada la semento,
Che somia quilla de radiccio, in un mumento,
Pusèndola nel mis de majo un può
al caldusso,
44
Ti te vidi movi fora piccie bistiuline,
Che biegna furaggiale assiù ingrandisso:
E grande deventade, par le se bississo
De lavurà par fasse cul bavigo una casitta,
45
Ulla le se scondo drento a mù de nacurita!
-
Despoj de stà casitta, o ven tirà
la sida,
Ovvir lagàda intrega ancura impjda
Del viermo spusùs, ch'el nil s'uò
fatto indrento.
46
Ma el biel xi quil che despoj se vido...
Invisso del viermo ascus in la casitta,
Ven fora sgaja, zintil, una sinsimulitta
Cu l'ale, e biel musitto, che sòmia un
anzulitto.
47
E mijo cussijo vuravi che i fioj nassisso,
Sciucchì le puovare mujere, stuorto cumpagnade,
Vive all'infierno nu fusso cundannade:
E lura anca i fioj, majo sarao arlevadi.
48
Ma favallemo giusto - cumo s'uò de favallà
-
De i puovari maridi, gniento se dis ?
Siguro ch'anca gij, nu guodo el paradis,
Cun sierte mujere chi...xi majo tasi. -
49
Ah! Geva, Geva - t'in de l'jè fatta spurca,
Cul daghe fitùra, e fatte inzinghinà,
De quil bêilfo de serpento indamugnà,
Ch'uò su nuj calumisto dôuto sti
maluri.
50
E de quil sulso del tu omo mi stimijo
Che s'uò laghisto strigà cu 'l
date sculto?
E zà...sti omi dôuti unguali...un
bulto
De musciarola, pierdo fa la turmuntana.
51
Geva! me greva ditelo?...fa nu puoi de manco -
E s'anca ti te mareghij, nu sijè chi fatte.
Quil sierpo bêilfo ch'uò rièsso
a imbarlumbate
T'uò fatto scuordi i fioj sine survilgianza,
52
Chi s'il l'avisso buda cumo se duviva,
Natto nu sarao, quil che ti siè
xi natto !...
Ma Fjemia... me par che ti bastemj,... ch'etto
fatto ?
Ara, ch'a sti panseri, el diavo pol misciasse.
-
53
Me par ch'in cal se barufia...Siguro
Qualco quistion de zûogo e d'imbriaghi,
Che par un truvo stuorto, gniento se ten paghi,
Se quattro zavuche inprija i nu se calumija.
54
Bissive bêilfi!...La me sarave maragusa
Ch'insembro amca me marì gh'intrisso:
Che s'el le ciappa - nu vuravi nassisso
Cu 'l ven a casa, cun mijo qualche scunquasso.
-
55
"Firma....firma...in nòn de la lezo!...Guanta!
Guanta!..." "La buttulgia!...A dobbia essi brutto:
E me par uldì zigà cumo se ciamisso
agiunto!
Che sijo qualco firì...e puldasse me marì?
56
In vir me despiaserao a fuga purassè...
Che ancura cumutasse el pudarao
E turnà bon, e nuj amasse de recao,
E respettasse, cumo lezo e bon custrumo vol.
57
Se baschirija 'l saltarièèl?...A
ven sun zento?
Chi xì, pià ?...Sciur Biasio, gil...a
stà ura quà?
Chi xi survigniù...me marì...i
l'uò puldà guantà?
"Guantà...guantà...Sor mieja, sarao
el manco.
58
Biegna, sà Fimjta, che vuj ve rassignide
-"
"E chi xi cajù?...Parchì me jè
de rassegnà?"
Nu capisso sciur Biasio...Pià, chi xi
stà?"
"Una desgrassia, surure, e five curajo. -
59
Nu savaravi ulla cuminsià...Chi vulì
Che ve dèigo...fra bivaduri i uò
cattà de dì:
In prima i s'uò cassuotà...e lù
restà firì. -"
"E cumo...e cuossa...e duvo...e parchì?
-
60
"E cumo, e cuossa...Par malastritta suorto,
Misso man al curtiel, Pijro se uò buscà
Una puntàda e porprio a la carotide cuccà:
E...e...el xi restà sticchì là
cum'un pulsin."
61
"Carotada!...e cuossa xilla stà carotada?"
"Xi l'arteria principala, che se uò al
cuollo-"
"E stù irteria chi xillo, chi pudir uolo?"
"Vena xi ulla 'l sango scurro invir el zurviel."
62
"De tanto messedada, i jè pierso la mormoria;
Sciur Cummassario...nu fime penà...me
marì?"
"Vostro marì, surure, ve l'jè fatt'anca
capì.
De la firida abuda, muorto el xi incandì."
63
"Muorto!...Muorto!...Ah! frà Pjro miejo,
tanto bon!
Adiesso chì fariè, ànema
desgrassiada?...
S'el me diva sculto el la varavo scapulada...
Nu va igniuri, zemo a duormi, lu prighiva!...
64
E lu l'uò vulisto zì. Nu dendume
fitùra
Cu ghe disivo...chi va de nuotto a tùrdiso
Pol mori cumo che moro un pùliso.
Ah! Ah!...i vuoi zì a cattalo...ulla xillo?"
65
"Scognia, Fimjta sor, che ve quitide:
Stà sira nuò, ch'i l'uò
purtà in cisitta;
Dumittina i lu varide quà, sti quita:
Parchì prìa Giùdisso e Mìdigo
l'uò de visità."
66
"Ah! che cunduolma...che cunduolma!...El piccio
piura...
Ch'jè de fà?...Sà Zinivera?"
"Chi vulide, pià?"
"Vulide...stime vidi...fime una carità?"
"Bon vèissare, de cor, quil che cumandide."
67
"Aride, el piccio gniurgniulija, e tèndeghe
nu puoj,
Ciulilo un può da vuj, e filo indurmensà."
"Vuluntera. E vuj nu zide drèijo ch'a
pansà
De fave curajo, e metteve el cor in pas.
68
E chi vulide fà ? ... ruobe che nasso,
sansa
Che le se prividijo... massimamentro
Cu se friquintija bagurdi e vivo malamentro :
I vago: - e si curro, dispunide libramento. -"
69
"Ah! Sciur Cummassario...chi me cunsilgide?
Quj cani, quj sansini, chi xilli, ulla xilli?"
"Ancura nu se sà ben, ma tri de gilli
Xi stadi guantadi, e missi zà in turritta."
70
"E mijo ch'jè de fà cu stà
cumulta de duviri;
Pagarije, dibiti, che puoco l'uò incuntrà,
E de ste forre sans'omi che l'ebbjo a lavurà,
Cumo, cumo i fariè a cavame fora?"
71
"Nu biegna maregasse, che quisto pol giustasse:
truvuve un lavurento unisto, ch'a culuonija
Ciugo le forre - e vuj cun stritte cunumija
Putride gugernave e fa bona fugura."
72
"Culuonija!...Sciur sì, xi ottoma, xi biella;
Ma dôuto par luro i vol sierti culuoni,
E la manco parto ghe ven purta ai paroni -
Majo nu sarao, diravi, ciusse un'omo.
73
"Fuorsi un famijo?...Aride a nu fa pjezo:
Chi nu vissi a caj da le gardielle in fogo,
O fave metti cum'ai bòi se metto el zogo,
Che de sti fari se n'uò visti a purassè
-
74
E nu fide anca vuj, cumo ch'uò fatto tante,
Che par fasse guvernà quil può
da ruoba,
Tima de duormi sule, e de la bissabuoba,
Le s'uò spusà el famijo cul falo
sciur paron! -
75
Cun quisto, sà Fimjta, ve saludo e me la
muco -
Ma prima ben in mento tignide un me cunsijo:
Nu five spagurà d'iessi sulegna, e nu
spusì 'l famijo -
Chi si lu spusaride, el zuorno vigniaruò
Che ve ne impintiride! -"
................................................................................................ |